Sortimente Principale de Rachiu/Palinca

Desi tehnologia de obtinere a rachiurilor naturale nu difera prea mult, sortimentele obtinute capata personalitate si caracteristici specifice materiei prime din care provin:

1. Tuica sau rachiul de prune are un continut in alcool de 24 pana la 50% vol. si se obtine din diferite soiuri sau populatii locale de prune. Are gust placut de pruna, o aroma specifica, culoare galbena pai dupa o perioada de maturare la vas.
Tuica obtinuta in anumite bazine pomicole din soiuri valoroase poarta denumire de origine si se bucura de o buna apreciere din partea consumatorilor. Sunt renumite cele de Pitesti, de Valeni, de Muscel, de Patarlagele, de Bistrita, de Zalau, de Horezu, de Turt. Aceasta bautura se intalneste si in alte tari din Balcani ca: Serbia, Croatia, Bulgaria si este cunoscuta sub numele de „Slivovika” sau „Rakia”.
In fosta Iugoslavie se cunosc doua sortimente de slibovita si snume: liuta slivovika, cu concentratie alcoolica de 24-30% vol. si liuta slivovika, de 45-50% vol. concentratie. Slibovita este o bautura obtinuta prin distilari succesive sau prin redistilarea tuicii pana la concentratia alcoolica de 40-45% vol., avand calitati apropiate de tuica de prune obisnuita.
In Ucraina, rachiul de prune poarta denumirea de „palinka”, avand taria de 40-45% vol. alcool.
Rchiul de prune se preteaza foarte bine la invechire in vase confectionate din lemn de stejar sau dud. Se comercializeaza in sticle inalte si subtiri sau rotunde si plate, in care se conserva cel putin 5 ani.

2. Rachiul de pere se prepara din anumite soiuri, din care un loc aparte il ocupa soiul Williams. In anul 1989, in Franta au fost prelucrate 11000 tone de pere, dintre care soiul Williams a detinut 43% din productia de rachiu de pere. Produsul finit se caracterizeaza printr-o finete si o aroma deosebita, castigand mult prin invechire. Culoarea capata nuante galbui cu reflexe foarte placute.
3. Rachiul de mere, in ultimul timp, castiga tot mai mult teren, in special in judetele mari cultivatoare de meri din soiuri de mare productivitate (Golden, Starkrimson, Jonathan, Parmen auriu etc.). Rachiul se obtine la taria de 50% vol., taria depinzand de calitatea borhotului din care provine. La fabricare culoarea rachiului de mere este alb-stravezie, cu gust putin astringent, in schimb castiga mult prin invechire, devenind catifelat si foarte aromat, in special cel din soiul Golden auriu.
Un distilat special din mere cu taria de 40-44% vol. este calvadosul, care prin maturare in butoaie de stejar capata un buchet si un gust specific.

4. Rachiul de cirese. In tara noastra se cultiva circa 4 milioane de ciresi (3% din suprafata pomicola a tarii), din care peste jumatate sunt ciresi razleti, in partea deluroasa a judetelor Iasi, Bistrita-Nasaud, Sibiu, Dolj, Ilfov, Arges. Din productia de cirese, 80-90% se consuma in stare proaspata, iar restul de industrializeaza sub forma de compoturi, dulceturi, sucuri, lichioruri si rachiuri de cirese. Rachiurile cele mai bune insa, se obtin din ciresele culese din ciresii salbatici, nealtoiti. Rachiul de cirese este cunoscut aproape in toata lumea sub denumirea de Kirsche-Wasser. Prin macerare cu samburi si cirese, din acest rachiu se prepara un lichior special numit „Maraschino”, a carui reteta de fabricatie doar calugarii din manastirile de pe tarmul Adriaticii o cunosteau. In Germania, Italia, Croatia se prepara un rachiu de cirese cunoscut inca din vechime sub denumirea de Chery Brandy, cu aroma de cirese foarte placuta.
La noi in tara se fabrica rachiul de cirese cu o tarie de 36-50% vol., care dupa o maturare in vase de lemn capata o aroma placuta de cirese si un buchet fin de invechire. Acest produs este destinat mai mult exportului.

5. Rachiul de visine. Se prepara din visine culese la maturitatea deplina sau la supramaturitate, bogate in zahar si puternic aromate. Tehnologia de preparare este asemanatoare cu cea de la prepararea rachiului de cirese. Aromele de visine au stabilitate mai scazuta in rachiul pus la invechit fata de aromele de cirese.
La noi in tara se prepara din visine mai mult o bautura speciala cunoscuta sub numele de visinata, care are un gust dulce-acrisor, o aroma placuta de visine si o culoare rosie-rubinie, care insa incepand cu al doilea an de pastrare capata nuante caramizii, cafenii, mai putin aspectuoase.

6. Rachiul de caise se prepara din pulpa fructelor recoltate la maturitatea deplina, dupa ce in prealabil s-au scos samburii si s-a fermentat si distilat borhotul. Rachiul obtinut, inca de la inceput are aroma specifica, care devine foarte fina dupa o invechire de 1-2 ani.
La noi in tara se bucura de o deosebita apreciere rachiurile de caise obtinute in zona Medgidia. Rachiul de caise are taria de 40% vol..

7. Rachiul de piersici. Datorita continutului de glucide al fructelor mai ridicat, distilatele obtinute din piersici au un potential alcoolic mai mare. Daca distilarea se face cu multa atentie, distilatul invechit capata un buchet aparte, foarte viu, armonic, echilibrat, rivalizand cu cel de caise, fara insa a-l putea depasi.

8. Rachiul obtinut din alte fructe. Se mai pot prepara rachiuri si din gutui, coacaze, capsune prin distilarea borhoturilor fermentate. Au taria alcoolica cuprinsa intre 30 si 40% vol. si arome specifice fructelor din care au provenit.

9.Rachiul de fructe de padure. Padurea ocupa in prezent 6,2 milioane de ha, reprezentand 26% din intreg teritoriul tarii noastre. Dintre fructele de padure care se preteaza bine la distilare mai importante sunt: merele si perele padurete, ciresele, porumbele, serotinele, murele. Fructele de padure in comparatie cu fructele din plantatiile pomicole, au o aciditate totala, un continut in saruri minerale si vitamine mult mai ridicat si o aroma mai pronuntata. In acelasi timp insa, continutul lor in zaharuri este mai scazut, avand deci si un potential alcoolic mai scazut.
Disilatele care se obtin sunt deosebit de fine, chiar crude si prezinta arome specifice fructelor din care provin. Prin invechire devin mai echilibrate si capata un buchet deosebit, mult superior celui de la fructele de cultura.